Cand au aparut primele vesti despre aparitia unui nou virus din familia SARS in China si apoi restrictiile luate acolo, cei mai multi am considerat ca este o problema locala. Primele masuri au afectat mai intai turismul in China, dar apoi au fost afectate si alte tari din Asia de Sud Est, ceea ce devenea un avantaj pentru Europa si America ce pareau a fi principalii beneficiari, cu o creste a numarului de rezervari. Aceasta crestere a durat insa doar cateva saptamani pentru ca au aparut primele stiri despre extinderea focarului la sfarsitul lunii februarie in Italia, Franta si Germania, a devenit clar ca nu mai este o problema care priveste doar China, ci intreaga lume.
In tot acest timp, am observat o accelerare a digitalizarii, iar acolo unde a fost posibil e reorganizare a modului de lucru. La fel se vorbeste si de schimbarile ce vor marca turismul, pentru ca deocamdata suntem abia in faza initiala intr-o etapa de tranzitie. Ce ar putea presupune acest reset in turism si care sunt alternativele pentru a calatori intr-un mod mai responsabil si cu o amprenta mai redusa asupra mediului natural si a resurselor?
Turismul ca si multe alte domenii a devenit o industrie dependenta de consum, desi se afla pe ultima treapta in categoria serviciilor de care oamenii au nevoie pentru a supravetui, acesta a devenit un simbol al prosperitatii. Lockdown-urile repetate si restrictiile pe termen lung acumuleaza o tensiune care se poate elibera doar prin nevoia de a pleca, de a calatori, determinand chiar si aparitia unui nou concept: revenge travel. Riscurile de a repeta greselile trecutului sunt astfel foarte aproape, cu obiective si zone naturale supraaglomerate, cu vase de croaziere revarsand mii de turisti asupra unor locuri neincapatoare deja, sau zeci de ore de zboruri si escale pentru o calatorie nesemnificativa.
Photo source: Felipe Bustillo on Unsplash
Toate aceste experiente neplacute sunt rezultatul deciziilor luate in pripa, a lipsei de comunicare si digitalizare a companiilor, fara a masura cu adevarat impactul actiunilor noastre directe asupra mediului, a timpului si confortului personal. Cum haosul este dusmanului planificarii, incercarea de a reglementa vastul domeniu al turismului responsabil de 10% din numarul de locuri de munca la nivel global, pare a fi o misiune imposibila. Fara pretentia de a pretinde ca am gasit solutiile salvatoare, prezentam cateva directii ce ar putea ajuta turismul sa fie mai prietenos cu natura oferind oamenilor un mod de a calatori mult mai echilibrata.
1.Planificarea cu mai mult timp inainte
In acest moment, big data sunt folosite in special in scopuri de marketing, pentru a targeta mai bine clientii si pentru o crestere a vanzarilor in general. Totusi, volumul imens de informatii poate fi folosit pentru a ajuta planificarea mai atenta a vacantelor, conectand clientii si furnizorii de servicii intr-un mod cat mai transparent. Iata cateva solutii:
- Folosirea unor coduri internationale care sa ofere o imagine asupra gradului de aglomerare dintr-o destinatie intr-o anumita perioada. Prin calcularea timpului mediu petrecut de vizitatori intr-un muzeu si crearea de sloturi de acces, cu tarife diferentiate in functie de orele de acces si sezon pot fi evitate cozile interminabile. Discount-uri promotionale pentru rezervarile facute online cu mai multe saptamani inainte. Astfel turistii ar trebui incurajati sa nu mai ia doar decizii de moment daca viziteaza un anumit obiectiv sau daca aleg o excursie.
- Avertismente oferite de birourile de turistice asupra perioadelor ce risca sa devina aglomerate, astfel turistii pot sa isi aleaga perioada nu doar in functie de temperaturi, dar si in functie de gradul de aglomerare. Acceste avertismente pot fi primite inca din faza de cautare a biletelor de avion sau a cazarii.
- Companiile ce organizeaza tururi de oras sau excursii de o zi incurajeaza rezervarile last minute oferind posibilitatea de a anula gratuit cu pana la 24 de ore inainte. Astfel turistii vor lua decizii de ultim moment, iar previzionarea unui flux de turisti la obiective devine aproape imposibila, generand cozi, restuarante aglomerate si mai multe autocare care isi asteapta turistii. Un turist responabil va sti ce isi doreste sa faca in fiecare zi de calatorie, iar aplicatiile actuale permit planificarea in cele mai mici detalii.
Photo source: Unsplash
2.Vacante mai lungi cu un scop mai clar
Vacantele raspund unei nevoi de bine, fie ca se numeste relaxare, cunoastere, revederea unor locuri dragi sau a unor prieteni, ele vin ca o recompensa. Ele reconfirma sentimentul de libertate, dupa o perioada de rutina sau de epuizare fizica si intelectuala. Cu toate acestea, de multe ori la intoarcerea dintr-o vacanta suntem parca mai obositi, mai stresati si nu doar din cauza diferentei de fus orar. Desi numarul zilelor de vacanta pare sa creasca, de fapt avem de-a face cu o fragmentare a zilelor de concediu si a weekend-urilor prelungite, distribuite de-a lungul a mai multor iesiri, in tara sau strainatate. Intr-un an preferam poate 3 city break-uri, ceea ce presupune 3 planificari pentru zboruri, cazare si activitati, deci de 3 ori mai mult timp pentru planificare si mai multe zile de recuperare dupa fiecare mini-vacanta. Similar cele 3 city break-uri ar fi putut fi concentrate intr-o vacanta de 7-10 zile dedicate unui circuit de descoperire a unei tari sau regiuni, deci mai putin timp petrecut in avion, si mai ales posibilitatea de a explora mai bine anumite locurile si oamenii. Acest comportament este incurajat si de companiile aeriene sau site-urile de rezervari prin promotii, evenimente sau reduceri in magazine. Odata cu cresterea calitatii vietii, dar si presiunea indusa pentru intretinerea unui anumit prestigiu afisat in social media, au condus la un turism in care experienta a fost sacrificata in folosul expunerii. Dupa o calatorie cu avionul de cateva ore, multi turisti ajung sa viziteze un obiectiv interesati doar pentru a face un selfie, trecand peste explicatiile ghizilor sau cel putin de a pleca cu mai multe cunostinte despre istoria si simbolismul acelui loc. Goana de a bifa cat mai multe locuri, fara a fi interesat de cultura locala, de oamenii si ceea ce este cu adevarat simbolic au creat o golire de continut a scopului calatoriei. Desi libertatea de miscare este un drept recunoscut, responsabilitate calatoriilor este un proces dictat in primul rand de educatie.
3.Selectarea furnizorilor preocupati cu adevarat de protejarea mediului si a culturii locale
Preocuparea fata de mediu este un instrument de marketing tot mai folosit de companii. Din pacate, o parte dintre ele investesc mai mult in campaniile de marketing decat in actiuni concrete ce isi propun o dezvoltarea sustenabila sau proiecte vizibile. Acest concept este cunoscut sub numele de greenwashing, cand actiunile de PR urmaresc mai degraba sa incante clientii cand de fapt rezultatele sunt pura ipocrizie sau cu un impact nesemnificativ raportat la marimea si efectele negative aduse de companie.
Ca si consumatori avem o responsabilitate in plus de a vedea dincolo de artificiile unei campanii de PR. Din fericire, industria turismului ne poate pune in fata unor alegeri in care sa putem solicita dovezi palbabile. O companie care ofera vacante in Africa iar eforturile lor de sprijinire a mediului se concentreaza pe o mica insula din Oceanul Indian, isi pierde din credibilitate. Turistii au dreptul sa vada rezultate concrete, cu impact asupra comunitatilor locale si nu printr-o tranzactionare a unor certificate verzi. Turismul responsabil desi creste ca si pondere, se afla in continuare in umbra turismului de masa, a turismului pe vase de croaziera. Comunitatile locale isi pastreaza si apoi transmit mai departe traditiile chiar cu ajutorul turistilor interesati de acele obiceiuri. Chiar si aici, produsele contrafacute, productia de masa au aparut tot ca urmare a lipsei de reglementare si au condus la exploatare localnicilor sau marginalizarea acestora. Companiile de turism si asociatiile profesionale au capacitatea de a impune standarde de care sa beneficieze in primul rand localnicii iar prin obiceiurile si produsele create de acestia, turistii sa beneficieze de o experienta autentica, fara a se simti inselati. Sutele de interactiuni pe care le avem zilnic cu produse si servicii din intreaga lume sunt un efect al globalizarii. Dincolo de ele sunt insa actiuni cu impact imediat asupra mediului si chiar daca ele au loc la mii de kilometri departare, suntem responsabili de ele intr-o anumita masura. Responsabilizarea inseamna o mai mare transparenta, iar in turism ea incepe de la planificarea vacantei, de la selectarea celor despre care stim ca au un comportament onest si incheind cu suvenirurile cumparate de la un localnic.